A$AP Rocky, Jon Bon Jovi, Teyana Taylor și o galerie de iconuri culturale au urcat în vagonul liniei C în timp ce moda cobora sub pământ.
Nu vezi în fiecare zi A$AP Rocky pe un peron de metrou, cu atât mai puțin alături de Deeda Blair, Kristen Stewart, Bowen Yang, Solange sau Jon Bon Jovi. Este și mai rar să asistăm la un moment în care o casă de modă transformă o stație din New York într-o pasarelă. Iar acesta a fost exact cadrul în care Chanel și-a prezentat cel mai recent show Métiers d’Art, sub străzile Manhattanului.
Modelele alunecau de-a lungul peronului, lângă un tren nemișcat, purtând rochii de seară împodobite cu mărgele, pene și imprimeuri leopard. Locația era o stație dezafectată din zona Bowery și Kenmare, umplută nu de navetiști, ci de haute couture și celebrități îmbrăcate din cap până-n picioare în Chanel — paltoane din bouclé, genți matlasate, căști de urechi, cizme și serviete, toate pe fundalul plăcilor ceramice și al șinelor.
De la Templul Dendur la tunelurile metroului
Ultima dată când Chanel a prezentat o colecție Métiers d’Art la New York a fost în 2018, când Karl Lagerfeld a transformat Templul Dendur din Metropolitan Museum of Art într-un spectacol de fast și referințe egiptene. Contrastul dintre acel decor monumental și o stație de metrou abandonată nu putea fi mai radical.
Și tocmai acesta a fost mesajul. Matthieu Blazy, numit director artistic cu puțin peste un an în urmă, nu avea niciun interes să repete trecutul. După moartea lui Lagerfeld și perioada de tranziție sub conducerea Virginiei Viard, Chanel ajunsese la o răscruce. Blazy fusese adus pentru a reintroduce energie, curaj și imaginație. Nu a ridicat casa de modă pe un piedestal — a coborât-o în viața reală.
O garderobă pentru personaje reale, nu pentru prototipuri
Dacă debutul lui Blazy la Paris, desfășurat în Grand Palais, a fost o viziune cosmică, prezentarea din New York a adus Chanel pe pământ. Fiecare ținută spunea o poveste, nu impunea un model.
Costumele clasice din tweed erau țesute să semene cu blana de leopard, ca și cum ar fi fost gândite pentru prădători corporativi, nu pentru saloane. Blugii nu erau, de fapt, blugi, ci pantaloni din mătase decolorată, sfâșiați și brodați cu mărgele strălucitoare. Cămășile „din flanel” erau iluzii din bouclé. Un sacou venea purtat peste un tricou cu Superman. O altă ținută avea un pahar de cafea atârnat de lanțul genții.
Ținutele de seară au ocupat un loc central în acest sezon. Rochii negre scurte cu talie ridicată și volane inspirate din anii ’60, rochii lungi cu aer de flapper, siluete argintii și țesături devoré păreau gata să apară pe covorul roșu, odată cu apropierea sezonului de premii.
Hanne Gaby Odiele purta o rochie roșie cu paiete sub un sacou imens din pene negre, cu părul strâns într-un coc dramatic, privind nerăbdătoare tunelul, ca o divă întârziată la operă. Alex Consani, într-un costum cu dungi fine, stătea sprijinită de un stâlp ca o negociatoare în pauză. Topurile cu pene erau legate peste pantaloni lejeri și tricouri. Nu era o uniformă — era un ecosistem.
Reinventarea Chanel fără a-l repeta
După prezentare, Blazy a recunoscut că aceasta a fost prima colecție în care a explorat în profunzime moda de seară. A ținut însă să sublinieze și ce a lipsit. Nu a existat nicio siglă dublu C ostentativă, nicio camelie, niciun șir iconic de perle. Și totuși, totul era imediat recognoscibil ca fiind Chanel.
În loc să se sprijine pe simboluri, Blazy reconstruiește casa prin atitudine, croială și textură. În doar două colecții, a început deja să elibereze brandul de nostalgia sa rigidă, făcând loc pentru o identitate actuală.
Arătând spre o cămașă în stil flanel, el a numit-o „un nou clasic”. Chanel are deja sacoul său legendar, a spus el. Poate că aceasta va deveni semnătura lui.
De ce New York și de ce metroul
Alegerea orașului a fost atât personală, cât și strategică. Statele Unite rămân cea mai mare piață Chanel pentru prêt-à-porter. Coco Chanel însăși a trecut prin New York în 1931 și a fost influențată de energia orașului.
Pentru Blazy, legătura este și mai profundă. A locuit aici la începutul carierei, când lucra la Calvin Klein. Metroul, spune el, îl fascinează pentru că reprezintă o lume fără ierarhii.
„Toate straturile societății îl folosesc — de la studenți la muzicieni și inovatori”, a explicat. „Am vrut să surprind acel haos fericit pe care îl trăim în fiecare dimineață. Nu știi niciodată ce vei întâlni după colț.”
Poate fi o mamă grăbită. Poate fi cineva costumat în Spider-Man.
Pentru mulți newyorkezi, această viziune romantică pare naivă, într-un sistem zilnic marcat de oboseală și degradare. Dar, pentru câteva ore, Blazy a făcut transportul public să pară cea mai frumoasă cale de a călători — și a reamintit orașului că moda, chiar și în forma ei cea mai luxoasă, aparține străzii.
